Înapoi la Blog

Centrele de date au pierdut alegerile în SUA

7 noiembrie 2026•5 min read
Centrele de date au pierdut alegerile în SUA

Săptămâna aceasta au avut loc 41 de referendumuri locale privind centrele de date din SUA. Industria AI a pierdut 40 dintre ele.

Simultan cu alegerile midterms, americanii din zeci de orașe au votat pentru sau împotriva dezvoltării de datacentere.

Din 41 de referendumuri, dezvoltatorii au câștigat unul singur: în Harwood, un orășel din Dakota de Nord, unde oamenii au respins o evaluare suplimentară pentru proiectele industriale. În celelalte 40, alegătorii au ales interdicții, moratorii, plafoane de putere sau dreptul de a vota ei înșiși aprobarea următorului proiect.

M-a interesat acest subiect ca să vedem ce vor oamenii când sunt întrebați direct, fără comunicatele de presă ale companiilor la mijloc sau interesele grupurilor de lobby.

Înainte de marți au mai fost șase referendumuri locale, toate în aceeași direcție. Monterey Park, de exemplu, lângă Los Angeles, a interzis centrele de date încă din iunie, cu vreo 86%.

Multe au trecut cu 70-80% din voturi. Într-un vot consultativ din Monroeville, doar 12% au spus că susțin construcția de centre de date. În statul Ohio au fost 21 de referendumuri, iar industria le-a pierdut pe toate.

Democrați sau republicani, au votat la fel. Exit poll-ul NBC arată că 76% dintre alegători nu vor un centru de date nou în comunitatea lor, procent pe care nu-l faci doar cu votanții unui partid.

Guvernatorii au venit pe același val. Texasul, statul cu cam un sfert din capacitatea planificată în SUA, a ales-o pe Gina Hinojosa, care a promis un moratoriu pe toate aprobările de centre de date până când legislativul scrie reguli. Georgia a ales-o pe Keisha Lance Bottoms, care vrea o pauză pentru centrele noi, iar Ohio pe Amy Acton, care propune un moratoriu condiționat. Bine, în Ohio ambii candidați la guvernator au promis să oprească aprobările de centre de date, deci oricum ar fi ieșit votul, rezultatul era același.

56% dintre alegători au spus că AI-ul și centrele de date au cântărit mult sau decisiv la votul pentru Congres.

Meta i-a oferit orașului Piqua din Ohio 8 milioane de dolari pentru servicii locale. În schimb, marți locuitorii și-au demis primarul și doi consilieri care susținuseră proiectul.

Motivele invocate se repetă de la un oraș la altul: facturile la curent, apa, terenul agricol, zgomotul, joburile care dispar după șantier, contractele cu clauze de confidențialitate semnate de primari.

OpenAI a anunțat că vrea să redenumească datacenterele în „campusuri de calcul”, probabil pentru a împrumuta din imaginea pozitivă a unui campus universitar ca spațiu de învățare și dezvoltare umană și a o transfera asupra unei tehnologii pe care oamenii nu o vor lângă casa lor, și pe care au tot dreptul democratic să o respingă, dacă asta vor.

La noi, cel mai mare proiect de acest fel ar fi gigafabrica AI de la Cernavodă, de până la 1.500 MW, cu termen de depunere la EuroHPC joi, 12 noiembrie.

A nu se înțelege greșit, cred că ar fi super ca România să găzduiască un astfel de proiect, care ne-ar pune pe harta AI-ului european. Însă nu este încă foarte clar dacă Ministerul Energiei, care coordonează proiectul, și noul ministru delegat pe inteligență artificială vor reuși să depună proiectul, pentru că nu există destule informații publice despre stadiul dosarului.

Astfel că suntem foarte departe de a ne întreba, dacă mâine s-ar vota la Cernavodă despre acest proiect, ce întrebare ar trebui să fie pe buletin?

Mâine iese ediția #5 din „AI citit?”, publicația care te ține la curent cu domeniul Inteligenței Artificiale. Multe dintre informațiile din fiecare ediție nu apar în presa din România sau ajung la presă în săptămâna care urmează. Te poți abona gratuit aici: mirceaserdin.ro/ai-citit

AI citit?

Tot ce contează în AI, într-un singur loc: ce s-a întâmplat, ce contează și ce poți ignora. O ediție pe săptămână, pe email.